Activitatea de promovare personală este un segment al vieții sociale moderne. „Promovarea personală implică atât o componentă instrumentală (tehnicile și instrumentele utilizate pentru atingerea obiectivelor de carieră: CV-ul, scrisoarea de intenție, cartea de vizită și portofoliul personal) cât și o componentă atitudinală (componentele și aptitudinile pe care le manifestă o persoană în cadrul relațiilor interpersonale, în vederea promovării personale: comunicarea asertivă, dezvoltarea rețelei sociale, pregătirea pentru interviul de angajare)” (Miclea şi Lemeni, Gabriela 2008: 183).

În realitate un candidat la angajare nu pornește în căutarea unui loc de muncă prin simpla redactare a unui CV și a scrisorilor de intenție. Dincolo de demersul formal de depunere a unei mape cu documente orice aspirant la o poziție profesională se întâlnește, înainte de a răspunde la întrebările angajatorilor, cu sine însuși. „CV-ul necesită din partea autorului capacitate de auto-reflecție și abilități pentru: cunoașterea de sine; punerea în valoare a rezultatelor personale obținute; identificarea și evaluarea nivelului competențelor existente; evidențierea aspectelor pozitive și evitarea accentuării dificultăților; definirea unor obiective clare pentru dezvoltarea carierei proprii (pe cât este posibil, în concordanță și cu interesele potențialului angajator)” (Muscă, Angela, în Jigău, M. & colab. 2007: 153.).

Toate aceste lucruri ne îndreptățesc să spunem că un om aflat în căutarea unui loc de muncă este, într-un anume sens, un om care se descoperă pe sine. „Cu cât știți mai bine lucrurile care vă plac și cele care vă displac, care sunt punctele forte și cele slabe – esența a ceea ce sunteți - , cu atât mai bine se va derula procesul de găsire a unui loc de muncă” (Jansen, Julie 2007: 267).